Un nou studiu arată că îți crești câinele așa cum te-au educat părinții tăi. Ce înseamnă asta pentru animalul tău de companie

cainele si stapanul sursa foto: Unsplash

Un nou studiu fascinant sugerează că modul în care îți crești câinele nu este chiar întâmplător. De fapt, el reflectă adesea stilul parental pe care l-ai experimentat tu însuți în copilărie. Iar pentru unii dintre noi, această suprapunere între educația canină și cea umană poate deveni extrem de evidentă.

Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:

- articolul continuă mai jos -

Îți dresezi câinele așa cum ai fost crescut de părinți

Un studiu din 2024 susține că influențăm educația animalelor de companie în funcție de cum am fost crescuți de părinți. Cercetarea, intitulată „Transmiterea intergenerațională a stilurilor parentale umane către relațiile om-câine”, arată că stilul parental pe care l-am experimentat influențează direct modul în care ne raportăm la animalele noastre de companie. Fenomenul este bine documentat în relația  părinți și copii, dar acest studiu extinde ideea și către câini.

Deși nu afirmă că stilul părinților tăi va dicta automat cum îți vei crește câinele, specialiștii subliniază că avem tendința să ne inspirăm din familie, fie aplicând același model, fie alegând conștient să facem contrariul.

Stilurile parentale: ce tipuri există?

Pentru a înțelege mai bine legătura, trebuie să privim la modul în care sunt clasificate stilurile parentale. Două dimensiuni stau la bază: exigența (nivelul de control, reguli, supraveghere) și receptivitatea (nivelul de căldură, susținere, empatie).

Pe baza acestor două dimensiuni, stilurile parentale se împart în patru categorii:

Autoritar: exigență mare, receptivitate scăzută. Copiii pot fi disciplinați, dar temători.

Autoritativ: exigență mare, receptivitate mare. Este considerat cel mai echilibrat stil, cu rezultate pozitive în dezvoltarea emoțională a copilului.

Permisiv: exigență scăzută, receptivitate mare. Copiii sunt adesea fericiți, dar pot deveni impulsivi și imaturi.

Neimplicat/neglijent: exigență scăzută, receptivitate scăzută. Copiii au dificultăți mari în gestionarea emoțiilor și a relațiilor.

Cum se reflectă aceste stiluri asupra câinilor

Deși știința este abia la început în privința efectelor directe ale stilurilor de „parenting” aplicate câinilor, există indicii clare că și aici se manifestă tipare similare. Proprietarii cu părinți permisivi, de exemplu, tind să adopte același stil și cu animalele lor: multă afecțiune, reguli mai relaxate, mai puțin control.

Este posibil ca aceste comportamente să influențeze dezvoltarea câinilor. De exemplu, un stil permisiv poate duce la un câine afectuos, dar mai greu de disciplinat.

De ce este important să ne cunoaștem stilul

Înțelegerea modului în care am fost crescuți și cum reflectăm aceste tipare în relațiile noastre actuale, fie cu copiii, fie cu câinii, ne ajută să construim relații mai sănătoase. Poate părea ciudat la prima vedere să-ți dai seama că îți crești câinele cum ai fost tu crescut, dar adevărul este benefic pe termen lung. Poți alege să continui acel model sau să-l ajustezi în funcție de ce consideri avantajos pentru animalele tale.

Autorii studiului concluzionează că stilurile parentale pot deveni un instrument valoros în programele de dresaj canin. Înțelegerea contextului psihologic al stăpânului, inclusiv stilul parental învățat în copilărie, duce la strategii de antrenament mai eficiente, adaptate fiecărei relații om-câine. Aceste descoperiri explică de ce, pentru unii dintre noi, este atât de natural să ne tratăm câinii ca pe proprii copii.

sursa foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OSZAR »